Tirzepatide

Date moleculare

Formulă

C225H348N48O68

Masă moleculară

4813 g/mol

CAS

2023788-19-2

PubChem CID

166567236

Asupra a ce acționează

• Receptorul GLP-1 (GLP-1R) — receptor cuplat cu proteina G din clasa B; literatura citată descrie compusul ca agonist aici, cu activarea adenilat-ciclazei prin Gs și acumularea de AMPc drept citire proximală.
• Receptorul GIP (GIPR) — al doilea receptor incretinic angajat de aceeași catenă; ocuparea simultană a GIPR și GLP-1R este proprietatea care îl separă de analogii GLP-1 cu o singură țintă în panelurile comparative.
• Axa Gs–adenilat-ciclază–AMPc — ieșirea comună, în aval, a ambilor receptori și semnalul măsurat în analizele reporter de acumulare a AMPc, unde compusul servește drept agonist de referință.
• Recrutarea β-arestinei și internalizarea receptorului — se raportează cinetici specifice fiecărui receptor, diferite și de cele ale agoniștilor GLP-1 cu o singură țintă, motiv pentru care compusul apare în lucrări de semnalizare preferențială (biased) și de selectivitate, nu doar în analize de legare.

Ce raportează studiile

Fiecare punct de mai jos rezumă lucrarea al cărei număr îl poartă și este scris după propriul ei rezumat. Eticheta arată cum au fost obținute datele.

1. 1.
   studiu pe oameniN Engl J Med (2025)

   SURMOUNT-1, studiu de fază 3 randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, raportat aici la trei ani. Din 2539 de participanți cu obezitate, cei 1032 care aveau și prediabet au fost urmăriți în trei brațe cu doze crescătoare sau placebo până în săptămâna 176, apoi pe parcursul unei perioade de 17 săptămâni fără tratament. Modificarea medie a greutății la săptămâna 176 a fost de circa -12% în brațul cu doza cea mai mică și de circa -20% în cel cu doza cea mai mare, față de -1,3% la placebo, iar diabetul zaharat de tip 2 a fost diagnosticat la 1,3% dintre participanții tratați față de 13,3% la placebo (raport de risc 0,07). Criteriile raportate sunt cele secundare-cheie, analiza acoperă doar subgrupul cu prediabet, iar — în afara COVID-19 — evenimentele gastrointestinale au fost cele mai frecvente și s-au concentrat în perioada de creștere a dozei; studiul a fost finanțat de producător.

2. 2.
   studiu pe oameniN Engl J Med (2025)

   SURMOUNT-5, studiu de fază 3b, comparație directă între tirzepatidă și semaglutidă la 751 de adulți cu obezitate, dar fără diabet zaharat de tip 2, fiecare compus administrat la nivelul maxim tolerat și evaluat la săptămâna 72. Modificarea medie a greutății (celor mai mici pătrate) a fost de -20,2% față de -13,7%, iar circumferința taliei -18,4 cm față de -13,0 cm, ambele în favoarea tirzepatidei; participanții din acel grup au atins mai frecvent reduceri de cel puțin 10%, 15%, 20% și 25%. Slăbiciunea declarată chiar de design este caracterul deschis (open-label) — nici participanții, nici investigatorii nu au fost orbiți față de compusul primit — iar studiul a fost finanțat de Eli Lilly, care produce tirzepatida, dar nu și compusul comparator.

3. 3.
   studiu pe oameniN Engl J Med (2024)

   SYNERGY-NASH, studiu de fază 2 de căutare a dozei, dublu-orb, controlat cu placebo, pe 190 de participanți cu steatohepatită asociată disfuncției metabolice confirmată bioptic și fibroză în stadiul F2 sau F3, evaluat la săptămâna 52. Rezoluția steatohepatitei fără agravarea fibrozei a fost atinsă la 10% în grupul placebo, față de 44%–62% în brațele cu doze crescătoare; ameliorarea cu cel puțin un stadiu de fibroză a fost de 30% la placebo față de 51%–55%, cu intervale de încredere ale căror limite inferioare coboară până în jurul unui punct procentual. Doar 157 din cei 190 de participanți au avut biopsii evaluabile la săptămâna 52, iar valorile lipsă au fost imputate presupunând că ar urma tiparul grupului placebo; autorii afirmă explicit că sunt necesare studii mai mari și mai lungi.

4. 4.
   studiu pe oameniJAMA (2024)

   SURMOUNT-CN, studiu de fază 3 randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat în 29 de centre din China pe 210 adulți cu obezitate sau cu exces ponderal și cel puțin o comorbiditate legată de greutate, diabetul fiind exclus; toate brațele au primit și o intervenție asupra stilului de viață, cu evaluare la săptămâna 52. Modificarea medie a greutății a fost de -13,6% și -17,5% în cele două brațe cu doze, față de -2,3% la placebo, iar 85,8%–87,7% dintre participanții tratați au atins o reducere de cel puțin 5%, față de 29,3% la placebo. Studiul este mic pentru standardele fazei 3, limitat la o singură populație și la un an, iar evenimentele gastrointestinale au fost din nou cele mai frecvente reacții apărute în tratament, sub 5% ducând la întreruperea tratamentului.

Folosit în cercetări despre