DSIP
Peptidă inductoare a somnului delta (DSIP). Studiată pentru căile de reglare a somnului și neuromodulare — nonapeptidă de cercetare natural prezentă.
Exclusiv pentru cercetare in vitro și uz de laborator. Nu pentru consum uman sau animal.
- Puritate
- ≥99% HPLC-MS verified
- CAS
- 62568-57-4
- Depozitare
- Liofilizat: 2–8 °C, ferit de lumină (−20 °C pe termen lung, ≥24 luni). Reconstituit: 2–8 °C.
- Formate
- Flacon 5mg · Flacon 10mg
Comenzile se expediază din Moldova în UE și CSI. Reactivii liofilizați călătoresc la temperatura ambiantă.
Prezentare
Un somn mai adânc și mai odihnitor — pentru asta a fost numită și studiată DSIP: peptida a fost descoperită pentru prima dată în sângele cerebral al animalelor aflate în cea mai profundă fază de somn, marcată de undele lente „delta”. Cercetările verifică dacă poate stabiliza tiparele de somn și poate calma reacția organismului la stres — două lucruri care adesea merg mână în mână. Fiindcă traversează cu ușurință în creier, rămâne un instrument preferat pentru studierea modului în care sunt reglate somnul și stresul.
Mecanism
DSIP este o nonapeptidă, Trp-Ala-Gly-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu, cu masa moleculară 849, izolată în 1977 de grupul Schoenenberger–Monnier din Basel din sângele venos cerebral al iepurilor și denumită după somnul cu unde delta pe care i s-a atribuit capacitatea de a-l induce. Structura sa nu corespunde niciunei familii de peptide cunoscute, iar aici se oprește practic descrierea mecanistică: sinteza din 2006 citată aici afirmă că nici gena DSIP, nici proteina corespunzătoare, nici vreun posibil receptor asociat nu au fost izolate vreodată, astfel încât o cascadă receptor–efector nu poate fi scrisă. Literatura oferă în schimb o distribuție și o listă de efecte. Material de tip DSIP a fost detectat prin radioimunodozare și imunohistochimie în creier, iar prin radioimunodozare în organele periferice ale șobolanului și în plasma mai multor mamifere, imunoreactivitatea fiind concentrată cel mai specific în nucleii neurosecretori hipotalamici pe care sinteza din 2006 îi descrie ca puțin relevanți pentru reglarea somnului; efectele raportate depășesc cu mult somnul — activitate electrofiziologică, niveluri de neurotransmițători cerebrali, ritmuri circadiene și locomotorii, niveluri hormonale, acțiunea medicamentelor neurofarmacologice. Relația doză–efect nu este monotonă, ci în formă de U, aceeași formă fiind descrisă și pentru parametrii temporali ai administrării, ceea ce face dificilă citirea experimentelor vechi ca simplu efect de concentrație. Singura propunere de mecanism consemnată — modularea transmisiei adrenergice — era descrisă ca nedemonstrată încă din 1986 și nu a fost confirmată de atunci; iar în 2006 o sinteză a susținut că cel puțin o parte din imunoreactivitatea și activitatea atribuite DSIP ar putea aparține unei peptide asemănătoare structural, dar diferite, observând că unii analogi sintetici ai DSIP au promovat somnul cu unde lente la iepuri și șobolani acolo unde DSIP însuși nu a făcut-o.
Date moleculare
- Secvență
- Trp-Ala-Gly-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu
- Formulă
- C35H48N10O15
- Masă moleculară
- 848.8 g/mol
- CAS
- 62568-57-4
- PubChem CID
- 68816
Asupra a ce acționează
- Un receptor propriu — niciunul nu a fost izolat vreodată. Sinteza din 2006 afirmă că nici gena DSIP, nici proteina corespunzătoare, nici vreun posibil receptor asociat nu au fost izolate și dă acest lucru drept parte din motivul pentru care legătura dintre DSIP și somn nu a fost caracterizată mai departe; în lipsa unui receptor, acestei peptide nu i se poate atribui nicio cale de semnalizare.
- Transmisia adrenergică — actualizarea din 1986 indică modularea transmisiei adrenergice drept singurul mecanism de acțiune propus, precizând în aceeași frază că acesta rămâne nedemonstrat.
- Nucleii neurosecretori hipotalamici — imunoreactivitatea de tip DSIP este distribuită cu specificitate ridicată în acești nuclei la diverse specii de vertebrate, nuclei pe care sinteza din 2006 îi descrie ca fiind puțin relevanți pentru reglarea somnului. Sinteza îl invocă drept primul dintre cele patru temeiuri pentru ipoteza unei peptide distincte de tip DSIP, al cărei rol posibil în reglarea neuroendocrină este trecut printre direcțiile de cercetare viitoare.
- Nivelurile de neurotransmițători cerebrali și activitatea electrofiziologică — sinteza din 1984 raportează modificări ale conținutului de neurotransmițători din creier și ale activității electrofiziologice: la iepuri, șobolani și șoareci a predominat somnul delta, în timp ce la pisici efectul a vizat mai ales somnul REM.
- Ritmuri circadiene, activitate locomotorie și parametri endocrini — aceeași sinteză enumeră, printre efectele din afara somnului, modificări ale ritmurilor circadiene și locomotorii și ale nivelurilor hormonale, precum și schimbări în acțiunea medicamentelor neurofarmacologice, inclusiv la retragerea acestora.
Ce raportează studiile
Fiecare punct de mai jos rezumă lucrarea al cărei număr îl poartă și este scris după propriul ei rezumat. Eticheta arată cum au fost obținute datele.
- 2.sintezăNeurosci Biobehav Rev (1984)
Sinteză narativă a literaturii despre „factorii somnului” la nivelul anului 1984, scrisă când doar două peptide candidate fuseseră purificate până la omogenitate. DSIP este consemnat ca nonapeptidă cu masa moleculară 849, raportată ca inducând mai ales somn delta la iepuri, șobolani, șoareci și oameni, în timp ce la pisici efectul asupra somnului REM a fost mai pronunțat — o diferență între specii pe care sinteza nu o rezolvă. Sunt descrise o curbă de activitate în formă de U pentru doză și pentru parametrii temporali; material de tip DSIP detectat prin radioimunodozare și imunohistochimie în creier și prin radioimunodozare în organele periferice ale șobolanului și în plasma mamiferelor; și efecte care depășesc cu mult somnul — electrofiziologie, niveluri de neurotransmițători cerebrali, ritmuri circadiene și locomotorii, niveluri hormonale, performanță psihologică și acțiunea medicamentelor neurofarmacologice. Este un rezumat al lucrărilor primare ale altor grupuri, nu o lucrare primară.
- 3.sintezăJ Neurochem (2006)
Mini-sinteză al cărei titlu numește DSIP o enigmă încă nerezolvată. Datează izolarea în 1977, din sângele venos cerebral de iepure, și afirmă direct că legătura dintre DSIP și somn nu a fost niciodată caracterizată mai departe, în parte fiindcă gena, proteina și eventualul receptor nu au fost izolate — ipoteza factorului de somn este numită extrem de slab documentată și încă fragilă. Autorul propune în schimb existența unei peptide de tip DSIP responsabile cel puțin parțial de imunoreactivitate și activitate, pe patru temeiuri: localizarea foarte specifică a acestei imunoreactivități în nuclei neurosecretori hipotalamici puțin relevanți pentru somn; spectrul larg de activitate observat în studii biochimice și fiziologice in vitro; constatarea că unii analogi structurali artificiali — dar nu DSIP însuși — au promovat somnul cu unde lente la iepuri și șobolani; și o decapeptidă dermorfinică naturală, identică în cinci din nouă poziții, care a promovat somnul cu unde lente, în timp ce izomerul ei optic l-a suprimat.
- 4.sintezăPeptides (1986)
Actualizare care acoperă cei doi ani de după sinteza din 1984. Raportează efecte suplimentare de inducere sau susținere a somnului la animale și notează că un volum considerabil de lucrări era la acea dată orientat spre posibile aplicații clinice — o direcție care depășește cadrul acestei fișe și pe care nimic din ce este citat aici nu o confirmă. Studiile imunohistochimice și radioimunochimice au extins harta materialului de tip DSIP în organism și au fost interpretate ca sugerând legături cu anumite boli. Cea mai utilă parte pentru o secțiune de mecanism este chiar fraza de încheiere a autorilor: diversele funcții fiziologice ale peptidei și un posibil mecanism de acțiune care implică modularea transmisiei adrenergice rămân de stabilit.
Folosit în cercetări despre
Ce nu demonstrează aceste date
Toate sursele citate aici sunt sinteze; în acest set de referințe nu există niciun experiment primar, iar cea mai recentă datează din 2006. Nu există studii controlate pe oameni care să poată fi citate — observațiile pe oameni ajung aici la mâna a doua, prin rezumate narative scrise cu decenii în urmă, iar una dintre cele patru referințe nu are deloc rezumat. Mai important, sinteza din 2006 numește însăși ipoteza somnului extrem de slab documentată și încă fragilă, consemnează că gena DSIP, proteina corespunzătoare și orice posibil receptor asociat nu au fost izolate niciodată și ridică posibilitatea ca cel puțin o parte din activitatea biologică atribuită DSIP să aparțină unei peptide diferite, asemănătoare structural — cu detaliul incomod că unii analogi sintetici au promovat somnul cu unde lente acolo unde DSIP însuși nu a făcut-o. Mecanismul adrenergic propus era nedemonstrat în 1986 și nimic din ce este citat aici nu îl demonstrează.
Domenii de cercetare
In vitro, DSIP este folosită ca nonapeptidă de referință pentru studierea neurochimiei reglării somnului lent, în faza delta, și a căilor neuromodulatoare asociate pentru care a fost denumită. În laboratoare este utilizată ca substanță de control în studiile privind semnalizarea răspunsului la stres — caracterizând interacțiunea sa cu cortizolul și cu alte căi ale hormonilor stresului — precum și în teste privind stresul oxidativ și markerii antioxidanți. Deoarece se știe că peptida traversează bariera hematoencefalică, este folosită și ca substanță-model în caracterizarea permeabilității BHE și a captării la nivelul SNC. În toate aceste contexte, ea servește exclusiv ca substanță de referință și de calibrare pentru cercetarea somnului, stresului și semnalizării hormonale.
Reconstituire
Se livrează liofilizată. Pentru pregătirea în laborator, reconstituiți pulberea liofilizată cu apă bacteriostatică sterilă până la o soluție stoc de lucru, păstrați soluția reconstituită la 4 grade C și preparați diluțiile pentru analize în tamponul specificat de protocolul dumneavoastră. Feriți de lumină, iar flaconul nedeschis păstrați-l la −20 °C. Numai pentru uz de cercetare in vitro, nu pentru administrare la om sau animale.
Depozitare și manipulare
Liofilizat: 2–8 °C, ferit de lumină (−20 °C pe termen lung, ≥24 luni). Reconstituit: 2–8 °C.
Literatură științifică
Literatură revizuită selectată care descrie acest compus. Peptiko furnizează reactivi pentru cercetare in-vitro; aceste lucrări caracterizează compusul, nu acest produs.
Întrebări frecvente
Ce este DSIP?
DSIP (peptida inductoare a somnului delta) este o nonapeptidă de cercetare natural prezentă, identificată pentru prima dată în anii 1970 în sângele cerebral al animalelor aflate în cea mai profundă fază de somn lent, cu unde delta. Ca reactiv de laborator, este studiată in vitro drept substanță de referință pentru căile de reglare a somnului și de neuromodulare, precum și pentru cercetarea răspunsului la stres și a semnalizării hormonale.
Este destinată utilizării umane?
Nu. Este un reactiv exclusiv pentru cercetare, destinat studiului de laborator in vitro. Nu este un medicament, un supliment sau un produs medical și nu este destinat utilizării umane sau veterinare.
Cum este verificată puritatea?
Puritate de cel puțin 99% prin HPLC-MS. Certificatul de analiză este disponibil la cerere.
Care este numărul CAS?
CAS 62568-57-4.
Livrați din Moldova?
Da. Comenzile sunt expediate din Moldova în UE și CSI cu manipulare cu lanț frigorific.
Recenzii
Fii primul care lasă o recenzie pentru DSIP.
Adaugă în coș pentru finalizare sau comandă direct pe Telegram. Plata cash la curier — nu plătești nimic în avans.
Toți compușii
Selank
Semax
Dihexa
Pinealon
